2016, cel mai important an în vlogging

2016 va rămâne anul în care vloggingul depășește o masă critică și este adoptat ca un canal general de comunicare digitală.

După ce, în ultimii cinci ani, fiecare an era declarat anul video, în eterna noastră încercare de a localiza trenduri globale avant la lettre, iată că, în 2016, s-a produs explozia care a consacrat cel mai puțin creditat canal digital de comunicare: vloggingul.

Un canal adoptat masiv de către copii și tineri încă de acum 5 ani ajunge într-un final în atenția unei mase mai mari de oameni dispuși să investească timp și bani aici și, poate cel mai important, în atenția brandurilor.

Mai mult, deși pare apărut de niciunde, constatăm că vloggingul depășește peste noapte audiența televiziunilor în segmentele tinere de vârstă, cu preponderență până la vârsta majoratului, răsturnând brusc și definitiv ierarhii, strategii de comunicare și investiții în conținut și media.

Relația între conținut și posibilitatea de viralizare

Evoluția vloggingului ține de două mari evoluții ale mediului digital: Facebookul și mobilul. Primul pentru viralizarea conținutului, al doilea ca principal obicei de consum al acestui tip de conținut.

Deși YouTube-ul era de mai mult timp principalul mod în care se consuma conținutul video, abia explozia în popularitate a rețelelor sociale i-a făcut dreptate și a consacrat legătura între utilizatori și anumite formate de continut.

Practic, Facebookul a fost instrumentul care a popularizat cel mai bine vloggerii și a creat comunitatea, audiența fiecaruia, ulterior aflată în contact direct cu canalul video, fără legatură cu zona socială.

Mobilul este instrumentul fără de care nici socialul, nici video-ul nu ar fi ajuns aici și, fără îndoială, este ecranul de pe care este consumat preponderent conținutul vloggerilor.

O scurtă istorie

Începutul vloggingului la noi are două caracteristici principale: a debutat prin proiecte imitații ale unor vloguri de succes de afară și a crescut pe seama vârstei de acces la internet, 10-15 ani.

În primii ani, 2009-2010, domeniile de vlogging predilecte au fost gaming-ul, beauty-ul si entertainment-ul, domenii susținute de niște vloggeri foarte tineri în formate nepretențioase.

Creșterea s-a făcut organic, ajutată de comunități specifice și lipsa unei concurențe reale pe mediu. Practic, orice încercare de a face ceva era atât de insolită încât atrăgea entuziasm de la un public foarte deschis genului acesta de interacțiune.

Pentru o perioadă de timp, fiecare nouă apariție transforma peste noapte protagoniștii în eroi și modele pentru sute și mii de copii și liceeni, cataliza în jurul lor energii și reacții pozitive, participare și susținere.

Vloggerii încă nu știau ce sunt, știau doar că se descurcau să vorbească în cameră, cu niste noțiuni de bază ale montajului video și trăiau direct conectați cu entuziasmul celor care îi urmăreau.

Așa au început toți, cu puține gânduri de business sau monetizare și foarte multă distracție și deschidere, deși exemplele gen PewDiePie alimentau, cu siguranță, și ceva mai mult decât simpla plăcere a explorării unui domeniu nou.

Ce a urmat și potențat această atitudine a fost reacția senzatională a urmăritorilor care, din simpli privitori s-au transformat în fani care cereau întâlniri și se manifestau zgomotos, care executau rapid ce li se solicita și care, practic, au creat o presiune enormă pe creatorii de conținut, o dată să se țină de treabă iar apoi să se dezvolte și să producă neîntrerupt, la timp și la standard, clipurile care mențineau relația.

O caracteristică specială a vloggingului este că generează reacții de la fani, mult mai înspre clișeistica vedetelor de televiziune. Comparativ cu bloggerii, vloggerii au un statut virat înspre staruri, fiind, practic, vedetele cu care oricine poate conversa sau stabili relații de prietenie virtuală autentică.

Din perspectiva asta, viața vloggerului se poate foarte ușor împărți în două: una în care caută, alege subiectele și produce conținutul și a doua parte, în care răspunde la reacțiile pe care le generează, în care păstorește activ comunitatea, oferind o bună parte din timpul personal acestei direcții. Legătura cu comunitatea este parte integrantă a înțelegerii cu urmăritorii pentru că, daca Smiley poate să-i ignore sau să nu se implice la un anumit nivel,  nu acelasi lucru își permite vloggerul care vrea să crească.

Emoțional, aceasta este o explicație validă a dinamicii fanilor din segmentul de tineri, unde vloggerii au început să înlocuiască autoritatea informației provenite din învățământul formal sau familie și au creat și livrat pe niște așteptări de orientare și alegeri în viață specifice preadolescenței.

Un moment important al dezvoltării vloggingului în România l-a reprezentant intervenția lui YouTube, care a început să susțină și să promoveze coerent “producătorii de conținut”. Aceasta a insemnat o credibilizare și o susținere morală și materială pentru o decizie și un angajament de drum lung pentru mulți care doar testau apele sau se uitau de pe margine.

Profesioniștii

Cumva, s-a reîntors mirajul viralului, de data aceasta cu niște garanții la pachet.

Efortul s-a intensificat, rezultatele au început să apară și din ce în ce mai mulți au început să-și precizeze mai bine locul pe această piață, să își ia în serios publicul și direcția, să inoveze, să intensifice calitatea producțiilor, să investească în diverse lucruri care au îmbunătățit conținutul.

Ca un trend foarte viguros, în ultimii doi ani, s-a desprins o categorie, mai ales pe entertainment, care a ajuns la niște performanțe de producție și rezultate care le permit să vadă puțin peste rutina realizării unor materiale săptămânale și să le dea posibilitatea de a emite pretenții și a construi în zona de programe complete, similare celor de televiziune. Practic, aceștia se tranformă, din amatori pe YouTube, în studiouri și concepte de entertainment în măsură să producă și să vândă oriunde, adevărate case de producție.

O parte dintre aceștia au făcut eforturi și s-au dotat tehnic la nivele profesioniste, au construit echipe în masură să susțină producții complexe, la costuri mult sub producția de televziune.

O ultimă etapă, recentă, a creșterii vlogurilor a reprezentat-o intrarea în vlogging a vechilor bloggeri care, fără să renunțe la blog, au sesizat o oportunitate în această extensie și au început să creeze conținut video. O parte din ei au început să dubleze ce fac prin materiale video sau să creeze colecții video independente care să le ofere accesul la o categorie nouă de target, să le extindă comunitatea și puterea de influență.

În același context al migrației către vlogging, este de așteptat o mișcare similară și din partea vedetelor către jurnalul filmat, o trecere dinspre story-urile de Snapchat sau Instagram către proiecte mai așezate de video, ca o opțiune viabilă și pe val de refacere a relației cu fanii.

Trecerea de la bedroom vlogging la daily vlogging, format Reality TV

Tehnologia a schimbat dramatic felul în care capturăm imaginea și sunetul, iar acest lucru a însemnat o democratizare a acoperirii video în toate ipostazele. Nu mai este de mult timp ciudat să te filmezi pe stradă sau să vorbești singur/ă cu camera la o petrecere pentru un story pe Snap sau Insta, pentru un live pe Facebook sau, iată, vlogul personal.

Aceasta a dus la proliferarea vloggerilor care documenteaza întâmplările de peste zi și le prezintă audienței într-un format comprimat, dinamic, cu accentele personale specifice, așa categorisiții “daily vloggers”.

Un efort care, deocamdată, pare disproporționat, cel putin pentru cei din afară dar care își găsește argumente între practicanți și, cu siguranță, de urmărit pe viitor.

Specializarea

Vom asista la o diversificare și mărire a nișelor pe care va apărea conținut de vlogging și o transformare a modului în care rămânem conectați la online, în care ne vom lua informațiile și deciziile.

Apropo de tendințe, domeniile și nișele pe care apar vloguri noi sunt în continuă creștere, într-o nevoie de a acoperi cât mai multe specializări cu potențial mare atât ca număr de urmăritori, cât și ca model economic viabil.

Piața actuală are două mari verticale: gaming-ul și entertainment-ul. Gaming-ul produce, de departe, cel mai mare impact, prin numărul de vloggeri specializați, abundența de materiale și audiența foarte fidelă. De cealaltă parte, entertainment-ul reușește să crească în mod consistent de la an la an și promovează primele vedete care reușesc să întemeieze o relație stabilă cu brandurile din perspectiva de influențatori și realizatori de conținut.

Publicul care a început în primii ani cu vlogging-ul daily, gaming sau entertainment va avea nevoie de un alt conținut în anii următori, va ajunge in zona de carieră, familie, pasiuni și, ca urmare, cei care produc conținutul trebuie să se adapteze pentru a livra pe toate aceste nișe, pentru a menține legătura cu o divesificare a nevoilor și o schimbare a cadrului, limbajului, abordării.

O altă nișă pe care o vad importantă în anii care vin este vlogging-ul axat pe educație, pe transmiterea pe această cale a unor valori care, în trecut, erau apanajul familiei și prietenilor și care acum se extind în internet. De la reguli în societate la life hacks, trecând prin relații și igienă, totul se va învăța în curând de pe online sau, în cel mai bun caz, se vor confirma pe online, în zona de autoritate informală a vloggerilor.

Uitându-ne în urmă, business-urile au ratat în mare parte pariul cu blogul de companie, dar cu siguranță vor încerca să facă și vlogging. Deși sunt ușor circumspect aici, bazat pe apetitul săazut al brandurilor către construcție și efort pe termen lung, este evident că sunt zone de business extrem de compatibile cu mesajul vizual și sperăm să vedem cât mai repede exemple de vlogging corporate sau de business făcut profesionist, cu ieșirea din clișeul și lenea de alăturare de mesaje de comunicare numai în cadrul vlogurilor consacrate.

Relația cu brandurile

Deși începutul lui 2016 găsea o mare masă de vloggeri înca în cautarea unui răspuns în legătură cu relația cu brandurile, finalul anului aduce campanii diverse și o anumită coerență de atașare a mesajului de comunicare cu acest nou canal. Mai mult, deja apar voci care vorbesc de pervertirea unor vloggeri in această direcție și în defavoarea conținutului creat.

2016 rămâne un an caracterizat de evoluții foarte dinamice, iar una dintre acestea o reprezintă acest “wow” care a apărut în mai multe departamente de comunicare în momentul în care producții realizate de anumiți vloggeri au reușit să ajungă la o audiență mult peste așteptări, în condiții de eficiență complet diferite abordării clasice.

Numărul subscriberilor pe care îi aduce vlogger-ul reprezintă un start bun din perspectiva succesului și expunerii materialului, un target inițial foarte bine clasificat socio-demografic, cu o relație foarte strânsă cu inițiatorul mesajului, avantaje din altă ligă față de televiziune și abordarea clasică.

În special brandurile care se adresează generației tinere profită de popularitatea în creștere a vlogurilor, acesta fiind, nu mai devreme de acum un, an o terra deserta pentru comunicare, mai ales pentru Gen Z si Gen Alfa care nu consuma conținut pe canale deja consecrate (TV/Facebook).

Sunt două mari fenomene care se dezvoltă zilele acestea:

• Mai întâi, brandurile se vor buluci către vloggeri pentru a puncta, cât încă mai este ieftin, către generațiile mici.
• Apoi, vloggerii întemeietori încep să își schimbe abordarea pentru că, în ultimii 5 ani, publicul lor a crescut de la gimnaziu spre facultate și percep diferit conținutul. Nu mai puțin adevărat este că și ei s-au maturizat si văd lucrurile puțin altfel, căutând o reinventare și în plan personal.

În concluzie, cu siguranță ne așteptăm la o migrare către acest mediu și o saturare a spațiului, o evoluție firească, proprie magiei online-ului, care trăiește printr-o colecție de momente de oportunitate intens și plenar speculate.

Încheind, cea mai vie parte a online-ului local este reprezentată, azi, de vlogging, de o generație nouă de entertaineri și oameni care se simt bine în fața camerei, copii care cresc în fața camerei și, odată cu asta, trag după ei o generație care este aproape complet deconectată de TV și mediile clasice, înspre un viitor care tinde să se schimbe accelerat, cu un control din ce în ce mai mic din partea departamentelor de marketing.